Centrala Cernavodă ar putea reporni la 1 noiembrie 2026, potrivit unui proiect de rectificare a bugetului Nuclearelectrica pentru acest an, document prezentat de Profit.ro pe 15 octombrie. Ambele reactoare ale singurei centrale nucleare din România sunt oprite de mai multe săptămâni, din cauza nivelului scăzut al Dunării, afectat de seceta prelungită.
Data nu este însă o garanție. Compania își bazează estimarea pe prognozele hidrologice pe termen lung, iar oficialii din energie evită să anunțe un termen ferm. Mai jos găsești ce s-a întâmplat, ce costuri are oprirea și ce înseamnă pentru sistemul energetic.
Pe scurt
- Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat pe 28 iulie 2026, iar Unitatea 2 pe 13 august 2026, din cauza debitului scăzut al Dunării.
- Nuclearelectrica estimează repornirea ambelor unități de la 1 noiembrie 2026, în funcție de evoluția Dunării.
- Producția estimată pentru 2026 scade cu peste 25%, de la 9.080 GWh la 6.743 GWh.
- Profitul brut estimat se reduce cu aproape 1 miliard de lei.
- Compania spune că oprirea afectează producția de energie, nu securitatea nucleară.
De ce este oprită centrala Cernavodă
Centrala folosește apă din sistemul Dunăre – Canalul Dunăre-Marea Neagră pentru răcire. Când nivelul râului scade, o parte din sistemele de răcire ajung să funcționeze în afara regimului optim, iar operatorul poate reduce puterea sau poate opri reactoarele în mod controlat.
Asta s-a întâmplat în această vară. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, iar Unitatea 2 pe 13 august. Anterior, Unitatea 2 mai fusese oprită între 4 și 30 mai 2026, timp de 624 de ore, din cauza unei defecțiuni tehnice la transformatorul de evacuare a puterii.
Pe 11 octombrie, Nuclearelectrica a anunțat că ambele unități rămân în „stare de oprire sigură” până când nivelul Dunării va permite reluarea funcționării. Potrivit Radio România Constanța, citat de presa locală, nivelul fluviului ajunsese la doar trei centimetri de un prag de siguranță.
Repornirea centralei Cernavodă: ce spun estimările
Proiectul de buget rectificat al Nuclearelectrica pornește de la ipoteza că ambele reactoare vor fi repornite de la 1 noiembrie 2026. Documentul precizează că propunerea urmează un principiu de prudență: veniturile sunt calculate pe baza acestei date, iar costurile de operare pe un scenariu mai favorabil.
Tot documentul avertizează că o repornire mai târzie ar afecta negativ veniturile. Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat, potrivit Profit.ro, că o dată clară este greu de anunțat din două motive: prognozele au fost contrazise de seceta prelungită, iar autoritățile vor să evite speculațiile pe piață pe care le-ar produce un anunț categoric.
Cât pierde Nuclearelectrica din oprirea centralei Cernavodă
Efectele financiare sunt mari. Iată principalele cifre din proiectul de rectificare bugetară:
| Indicator 2026 | Buget aprobat | Estimare revizuită |
|---|---|---|
| Producție de energie | 9.080 GWh | 6.743 GWh |
| Profit brut | 2,4 miliarde lei | 1,404 miliarde lei |
| Profit net | 2,064 miliarde lei | 1,177 miliarde lei |
Pe lângă scăderea producției cu 2.337 GWh, veniturile din energia vândută ar urma să scadă cu 18,4%, adică peste 991 de milioane de lei față de bugetul aprobat.
O parte importantă din pierdere vine din faptul că firma trebuie să cumpere energie de pe piață pentru a-și onora contractele. Costurile cu achizițiile de energie au fost revizuite în creștere cu 82%, respectiv cu 266,3 milioane de lei, mai ales din cauza unui volum suplimentar de aproximativ 400.000 MWh.
Oprirea neplanificată a redus și unele costuri directe, cum ar fi combustibilul, apa tehnologică și contribuția pentru dezafectare, cu circa 149 de milioane de lei. Totuși, achizițiile de energie au crescut cu aproape 261 de milioane de lei, astfel că efectul net asupra profitului rămâne negativ.
Cât contează centrala nucleară Cernavodă pentru România
Cernavodă are două unități de tip CANDU, fiecare cu o putere de aproximativ 700 MW. În mod normal, cele două reactoare asigură în jur de 20% din producția de electricitate a României.
În 2025, unitățile au livrat în rețea aproximativ 10,1 milioane MWh, adică circa o cincime din energia produsă în țară. Spre deosebire de energia solară și eoliană, producția nucleară este relativ constantă pe parcursul zilei, ceea ce o face importantă pentru stabilitatea sistemului.
Seceta afectează în același timp și hidrocentralele, astfel că sistemul energetic pierde simultan două surse importante de producție stabilă.
Ce măsuri au luat autoritățile
Pe fondul opririi reactoarelor, Guvernul a prelungit până la sfârșitul lunii octombrie măsurile care îi permit Transelectrica să intervină în caz de criză pe piața energiei. Acestea se aplică gradual, în funcție de gravitatea situației:
- creșterea rezervelor tehnologice la centralele care pot funcționa pe combustibil alternativ;
- pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică;
- reducerea sau anularea capacităților de interconexiune disponibile pentru export;
- limitarea consumului de energie în tranșe, potrivit regulamentului de limitare.
Limitările de consum vizează în primul rând marii consumatori industriali, nu gospodăriile.
Este sigură centrala Cernavodă în timpul opririi?
Nuclearelectrica a transmis că nu există riscuri pentru securitatea nucleară și nicio situație de urgență nucleară. Funcțiile de securitate sunt asigurate permanent prin sisteme redundante, proceduri specifice și echipe specializate.
Directorul general al companiei, Mihai Laurențiu Gioară, a recunoscut că situația producției este dificilă, dar a precizat că aceasta este gestionată integral din punctul de vedere al securității nucleare. Perioada de oprire este folosită pentru lucrări de mentenanță și pentru analiza unor soluții de reziliență pe termen mediu și lung.
Citește și pe Perceptie:
- FMI vede recesiune în România în 2026: economia scade cu 0,5%
- Vremea până la început de noiembrie: ce arată prognoza ANM pe patru săptămâni
Întrebări frecvente
Când repornește centrala Cernavodă?
Nuclearelectrica estimează repornirea ambelor unități de la 1 noiembrie 2026, dar data depinde de nivelul Dunării. Nu există încă un termen confirmat oficial.
De ce s-au oprit reactoarele de la Cernavodă?
Din cauza secetei, debitul și nivelul Dunării au scăzut, iar apa de răcire nu mai putea fi asigurată în condiții optime. Oprirea a fost făcută controlat.
Există vreun risc nuclear?
Nu. Potrivit Nuclearelectrica, oprirea afectează doar producția de energie, iar funcțiile de securitate nucleară sunt asigurate în permanență.
Se va scumpi curentul din cauza opririi?
Oprirea pune presiune pe piața angro, dar nu există date suficiente pentru a stabili un efect direct asupra facturilor populației. Acesta depinde de durata opririi, de prețurile din piață și de contractele furnizorilor.